Ei bine, asta e ...
As spune atatea, mi-as deschide sufletul si te-as inunda cu cuvinte.
As spune ca s-a umplut paharul, si e adevarat s-a umplut dar il tin ... da pe dinafara si e fisurat dar strang de el si il tin, si imi e destul de greu.
Adevarat, multe as spune, dar ... nu e momentul.
Am o poezie ... e mai veche dar revizuita de curand
Garderoba
Nesigur intru in dressing.
De astăzi m-aș schimba:
Mi-aș lua costumul de prost
Să nu-mi pese de nimic
Să treaca neobservate toate detaliile
Să citesc și sa nu văd altceva
Decât litere.
Dar ar fi plictisitor …
Mi-aș lua costumul de militar
Să trec de fiecare obstacol
Călcându-l fără resentimente
Atras și obsedat de un scop
Ce nu-i al meu.
Dar ar fi plictisitor …
Mi-aș lua costumul de simbolist
Și m-aș uita la orice piatră, orice om
Gândindu-mi abstractizarea lui.
Aș accepta ca nu pot fi înțeles,
Și aș trăi asa.
Dar ar fi plictisitor ...
M-am hotărât ...
Rămân așa ...
Cum am spus si in poezie mi-ar placea sa nu pot gandi atat ...
As trece prin viata cum as vrea si chiar as putea poate sa traiesc clipa cum ma laud ca fac ... nu stiu ...
Imi iese ?
